Magdalena Filary

Instytut Filologii Romańskiej UAM

 

 

Abrevieri de uz general utilizate în Uniunea Europeană

 

 

 

Aderarea diferitelor țări la Uniunea Europeană și, ulterior, integrarea în Uniunea Europeană sunt evenimente sociopolitice cu mare impact asupra lexicului limbilor țărilor respective. Numeroase sigle propriu-zise și acronime fac parte din terminologia juridică sau din alte domenii. Aceste abrevieri trebuie să fie decodate corect, cât se poate o transparență semantică, deoarece fac parte din texte care stau la baza legislației.

         Terminologia specifică UE a fost numită în mass-media din România “limbajul de Bruxelles” sau “europenita”. În anul 2007 s-a înființat IATE, Terminologia Interactivă pentru Europa, unică bază de date terminologice[1] a UE. Ea îmbină bazele de date terminologice ale instituțiilor și ale organismelor UE într-o mare bază de date ce conține aproape 9 milioane de termeni, în toate limbile oficiale ale Uniunii. IATE asigură coerența și siguranța în funcționare a terminologiei, indispensabilă pentru producerea textelor clare și lipsite de ambiguitate, necesare pentru garantarea validității și a transparenței procesului legislativ, precum și comunicării eficiente cu cetățenii Uniunii.[2]

În cercetarea de față ne oprim asupra abrevierilor în limbile română și franceză utilizate în Uniunea Europeană, sigle propriu-zise și acronime. În limba română circulă în majoritate sigle care sunt echivalente ale termenilor din franceză, drept urmare sunt mai ușor decodabile. Siglarea a devenit un procedeu productiv și extrem de economic atât în limba scrisă, cât și în cea orală.

Substantivul abreviere provine din verbul a abrevia, pătruns în limba română din latinescul abbreviare <ab-  + breviare> ‘a scurta’, ‘a tăia’. Le Petit Larousse[3] definește verbul abréger astfel : ,,raccourcir (un mot) par suppression d’une partie des lettres ou des syllabes’’, iar substantivul abréviation ,,réduction graphique d’un mot ou d’une suite de mots; mot ou suite de lettres qui résulte’’.

Dicționarul explicativ al limbii române (DEX)[4] pentru verbul a abrevia dă următoarea explicație : a prescurta (în scris sau în vorbire) un cuvânt, un titlu etc. ; a nota ceva printr-un simbol, printr-o siglă”, iar pentru substantivul abreviere găsim următoarea definiție: „acțiunea de a abrevia și rezultatul ei; (concr.) cuvânt, titlu etc. Prescurtat, prescurtare, abreviație, simbol.”

George Beldescu, preluând o definiție dată de Jean Dubois și colaboratorii săi în Dictionnaire de linguistique[5], vede în abreviere „o reprezentare a unei unități sau a unei suite de unități printr-o parte a unității sau a unei suite de unități respective”.

În Dicționar general de științe, Științe ale limbii (DGȘL)[6]: abrevierea este „procedeu de reprezentare prin reducere a unei unități lexicale sau a unui grup de elemente cu valoare de unitate lexicală”.

În demersul nostru, am avut în vedere două criterii de analiză:

1) categoriile onomasiologice[7]

2) structura abrevierilor și analiza lor

Fiecare clasă de abrevieri este exemplificată cu sigle identificate în presa românească. 

 

1. Categorii onomasiologice

 

1.1.  Instituții de decizie – consilii, comisii, parlament

 

CoE    Consiliul Europei

CoE    Conseil de l’Europe

CE      Consiliul European

CE      Conseil européen

CE      Comisia Europeană

CE      Commission europeénne

PE      Parlamentul European

PE      Parlament europeén

                    

Exemplu : Grupul verzilor din PE solicită comunicarea de urgență a numelor respective, pentru a se evita ca, din cauza energiei criminale a câtorva europarlamentari. (Adevărul, 7.03.2008, Fraudă la Parlamentul European)

 

1.2. Autoritați de control legislative și administrative – Curtea de Justiție, tribunal

  

CIJ     Curtea Internațională de Justiție

CIJ     Cour internationale de justice

CJCE   Curtea de Justiție a Comunităților Europene

CJCE   Cour de justice des Communautés européennes

CPI     Curtea Penală Internațională

CPI     Cour pénale internationale

CCE    Curtea de Conturi Europeană

CCE    Cour des comptes européenne

CEJ     Curtea Europeană de Justiție

CJE     Cour de justice européenne

JAI     Justiție și afaceri interne

JAI     Justice et affaires intérieures

                   

Exemplu: Priștina și Belgrad au anunțat vineri, data-limită pentru depunerea documentației, că și-au predat dosarele la CIJ. (Cotidianul, 21.05.2009, CIJ confirmă că a primit argumentația necesară de la Serbia și Kosovo)

 

1. 3. Organisme și instrumente financiare – bănci, fonduri

 

BCE    Banca Centrală Europeană

BCE    Banque Centrale Européenne

BEI     Banca Europeană de Investiții 

BEI     Banque Européenne d’Investissement

BERD  Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

BERD  Banque européenne pour la reconstruction et le développement

BIRD   Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare

BIRD   Banque internationale pour la reconstruction et le développement

BM     Banca Mondială

BM     Banque mondiale

FMI     Fondul Monetar Internațional

FMI     Fonds monétaire internationa

UME    Unitatea monetară europeană

UME    Unité monétaire européenne

FED    Fondul European de Dezvoltare

FED    Fonds éuropéen de développement

PIB     Produsul intern brut

PIB     Produit intérieur brut

PNB    Produsul național brut

PNB    Produit national brut

 

Exemplu : Discuțiile privind participarea BERD la privatizarea celei mai mari bănci din România abia au început și vor continua în perioada următoare. (Ziarul de Iași, 15.01.2003, BERD așteaptă un telefon)

 

1.4. Organisme consultative – comitete

 

CES    Comitetul European de Standardizare

CEN    Comité Européen de Normalisation

CR      Comitetul Regiunilor

CdR    Comité des régions

COREPER Comitetul Reprezentanților Permanenți

COREPER       Comité des Representants Permanents

CENELEC       Comitetul European pentru Standardizare pentru Electrotehnică

CENELEC       Comité européen de normalisation électrotechnique

 

Exemplu: Acesta din urmă a confirmat, ieri seară, că executivul UE a recomandat închiderea negocielrilor cu România și și-a exprimat încrederea că, în următoarele ore, COREPER va lua o decizie formală în acest sens. (Adevărul, 9.01.2009, Ministrul de Externe anunță la Bruxelles închiderea negocierilor cu UE din punct de vedere tehnic)

 

1.5. Organisme interinstituționale – oficii, birouri

 

EPSO  Oficiul European pentru Selecția Personalului

EPSO  Office européen de selection du personnel

TAIEX Oficiul de asistență tehnică și de schimb de informații

TAIEX Bureau d’assistance technique et d’échange d’informations

OLAF   Oficiul European de Luptă Antifraudă

OLAF   Office européen de Lutte Anti-Fraude

Europol   Oficiul European de Poliție

Europol   Office européen de police

 

Exemplu : Potrivit raportului OLAF, în anul 2007, România a inițiat un număr de 95 de noi investigații în cazuri de nereguli privind cheltuirea fondurilor europene. (Curierul Național, 23.07.2008, OLAF apreciază numărul ridicat de investigații din România)

 

1.6. Alte instituții – agenții, centre, asociații, fundații, comunități etc.

UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

UNESCO Organisation des Nations unies pour l'éducation, la science et la culture

ISO     Organizația Internațională de Standardizare

ISO     Organisation internationale de normalization

OCDE  Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

OCDE Organisation de coopération et de développement économiques

IUESS Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate

IESUE  Institut d'études de sécurité de l'Union européenne

CE      Comunitatea Europeană

CE      Communauté européenne

CEE    Comunitatea Economică Europeană

CEE    Communauté économiqueeuropéenne

CEEA   Comunitatea Europeană a Energiei Atomice

CEEA   Communauté européenne de l’energie atomique

OMI    Organizația Maritimă Intrernațională

OMI    Organisation maritime internationale

ONU    Organizația Națiunilor Unite

ONU    Organisation des Nations unies

NATO  Organizația Tratatului Atlanticului de Nord

OTAN  Organisation du traité de l'Atlantique Nord

 

Exemplu: În ceea ce privește impozitele pe salarii pentru persoanele cu venituri medii care lucrează în domeniul producției, acestea variază, în statele membre OCDE, între 0% în Grecia și 32% în Danemarca. (Ziarul de Iași, 5.03.2003, Forța de muncă din România, cea mai impozitată din Europa)

 

1.7. Grupări parlamentare – partide, alianțe, uniuni, confederații

 

UE      Uniunea Europeană

UE      L’Union européenne

UIS     Uniunea Internațională a Studenților

UIE     Union Internationale des étudiants 

ALDE   Alianța Liberalilor și Democrațiolor Europeni

ADLE   Alliance des démocrates et des libéraux pour l'Europe

CSE/SEN       Confederația Stângă Europeană/Stânga Ecologică Nordică

GUE/GVN      Gauche Unitaire Européenne/Gauche Verte Nordique

UEN    Uniunea pentru Europa Națiunilor

UEN    Union pour l'Europe des nations

UEO    Uniunea Europei Occidentale

UEO    Union de l'Europe occidentale

UEM    Uniunea economică și monetară

UEM    Union economique et monétaire

PSE    Partidul Socialiștilor Europeni

PES    Parti socialiste européen

 

Exemplu: Continuând, oficiul a spus că România este o țară care colaborează foarte bine cu UEO și că rolul autorităților de la București în contextul internațional este foarte apreciat. (Ziarul de Iași, 10.07.1999, UEO dă târcoale României)

 

1.8. Acte, tratate

 

TUE    Tratatul privind Uniunea Europeană

TUE    Traité sur l’Union européenne

AUE    Actul Unic European

AUE    Acte unique éuropéen

TCEEA Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice

TCEEA Traité instituant la Communauté européenne de l’énergie atomique

TCEE   Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene

TCEE   Traité instituant la Communauté économique européenne

 

Exemplu: TCEE a fost primul fond de investiții ridicat de 3TS în 1999... (Capital, 21.11.2007, GECAD, de la Microsoft la Cisco)

 

1.9. Planuri, programe, nomenclatoare

 

NUST  Nomenclatorul Unităților Statistice Teritoriale

NUTS  Nomenclature des Unités Territoriales Statistiques

PND    Planul Național de Dezvoltare

PND    Plan National de Developpement

NACE  Nomenclatorul statistic al activităților economice din Comunitatea Europeană

NACE Nomenclature statistique des activités économiques dans la Communauté européenne

NC Nomenclatura tarifară și statistică combinată; Nomenclatura Combinată

NC Nomenclatrure tarifaire et statistique; Nomanclature combinée

Comet  Programul comunitar de educare și formare în domeniul tehnologiilor

Comet Programme Communautaire d’éducation et de formation dans le domaine des technologies

Tempus Programul transeuropean de cooperare pentru învătământul superior

Tempus Programme de mobilité transeuropéennee pour l’enseignement supérieur

 

Exemplu: Pasquarelli insistă asupra necesității implicării Ministerului de Finanțe în elaborarea PND, pentru "a se asigura că aspectele financiare ale PND sunt realiste și coerente cu procesul bugetar la nivel național". (Ziarul de Iași, 11.02.2000, Comisia Europeana a trimis înapoi Planul Național de Dezvoltare)

 

1.10. Politici, strategii, instrumente

 

PESC   Politica externă și de securitate comună

PESC   Politique étrangère et de sécurité commune

CERN  Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară 

CERN  Organisation Européenne pour la Recherche Nucléaire

CESP   Centrul European pentru Studiul Populației

CEEP   Centre européen d’études de population

CCI     Cameră de Comerț Internațională

CCI     Chambre de commerce internationale

SIS     Sistemul de informații Schengen

SIS     Système d’information Schengen

PAC    Politica agricolă comună

PAC    Politique agricole commune

 

Exemplu: Hackerii au modificat o pagină web a CERN și au făcut haz de informaticienii centrului, numindu-i "școlari". (Adevărul, 22.05.2009, „Gaură neagră” în rețeaua informatică a CERN)

 

2. Analiza siglelor

 

2.1. Structura siglelor 

 

Am observat că în corpul abrevierii au intrat :

a)  litere inițiale: CE = Comisia Europeană, CIJ = Curtea Internațională de Justiție, BEI  = Banca Europeană de Investiții, OELA = Oficiul European de Luptă Antifraudă, CEE = Comunitatea Economică Europeană, UE = Uniunea Europeană, AUE = Actul Unic European, NUST = Nomenclatorul Unităților Statistice Teritoriale, PAC = Politica agricolă comună

b)  primele litere inițiale: COREPER = Comitetul Reprezentanților Permanenți; Benelux = Belgia-Nederland-Luxemburg

c)  primele litere + literă inițială: CoE = Consiliul Europei

d)  litere inițiale ale anumitor cuvinte: rom. Europol = Oficiul European de Poliție și fr. Europol = Office européen de police

 

2.2 Frecvența 

 

    După structură, cele mai multe sunt abrevieri alcătuite de litere inițiale mari, precum PE = Parlamentul European; CPI  = Curtea Penală Internațională; BM = Banca Mondială.

    Cele mai puține sunt abrevieri alcătuite din primele litere inițiale mari după care urmează o literă mică din primul cuvânt + literă inițială din următorul cuvânt: CoE = Consiliul Europei.

    O situație medie prezintă abrevierile alcătuite din primele litere inițiale, precum COREPER = Comitetul Reprezentanților Permanenți.

 

2.3. Sigle comune în română și franceză

 

Limba franceză a furnizat modele pentru limba română. Exemple:

 rom. PE = Parlamentul European

 fr.     PE = Parlament europeén

 

rom.   BERD = Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

fr.      BERD = Banque européenne pour la reconstruction et le développement

 

rom.   CESE = Comitetul Economic și Social European

fr.      CESE = Comité économique et social européen

 

Concluzii: Ca limbi romanice, franceza și româna au aceleași sigle sau foarte apropiate.

 

2.4. Citirea siglelor

 

a) literele din abrevierile românești citite după sunetele corespunzătoare acestora

CECO [èéko] = Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului

AELS [aéls] = Asociația Europenă a Liberului Schimb

OSCE [o-se-èe-é] = Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa

 

b) sunetele din abrevieri și literele prin care se redau. Sunete cu o singură reprezentare literală 

BIRD [bird] = Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare

FIDA [fída] = Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă

 

c) grupuri de două sau trei sunete și reprezentarea lor literală 

FMI [fe-me-í] = Fondul Monetar Internațional

 

d) vocale în hiat

UEO [u-e-ó] = Uniunea Europei Occidentale

 

e) silabația fonetică-siglele citite cursiv

UNESCO [unésko] = rom. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură; fr. Organisation des Nations unies pour l'éducation, la science et la culture.

 

3. Concluzii

În urma celor observate am constatat că în exemplele prezentate mai sus putem găsi  aceleași tipuri de sigle în cele două limbi: română și franceză dar și diferențe între ele. Cel mai des apar sigle alcătuite din litere mari fără cratimă care sunt inițiale ale termenilor componenți ai bazei, cu sau fără elemente relaționate marcate, de exemplu :

 

rom.   CE = Comisia Europeană

fr.      CE = Commission europeénne

 

rom.   CIJ = Curtea Internațională de Justiție

fr.      CIJ = Cour internationale de justice

 

rom.   BEI  = Banca Europeană de Investiții 

fr.      BEI = Banque Européenne d’Investissement

 

În majoritatea cazurilor precum și în exemplele de mai sus, exact aceleași sigle sunt în limba franceză. Altfel de sigle apar în avrevierea rom. CoE = Consiliul Europei, fr. CoE = Conseil de l’Europe, care sunt alcătuite din primele litere inițiale mari și mici ale cuvintelor sintagmei, la fel este în limba franceză.

O altfel de observație am remarcat în exemple: rom. COREPER = Comitetul Reprezentanților Permanenți; fr. COREPER = Comité des Representants Permanents în care siglele sunt alcătuite din litere mari care notează segmente inițiale ale termenilor componenți ai bazei. Însă altfel de sigle vedem în exemplul: rom. CENELEC = Comitetul European pentru Standardizare pentru Electrotehnică; fr. CENELEC = Comité européen de normalisation électrotechnique, unde sigla nu mai corespunde termenului, corpul ei nu se schimbă și este la fel în cele două limbi.

         Pentru a concluziona, am putea spune că abrevierile cel mai des întâlnite în Uniunea Europeană sunt alcătuite de litere inițiale mari, ele fiind și cele mai multe, mai mult decât atât, multe sigle comune apar în română și franceză.

         Observațiile făcute s-au bazat pe modul de prezentare și de funcționare a limbajului din Uniunea Europeană. Limbajul UE este influențat de limbile franceză și engleză. Numeroase sigle, denumiri ale organismelor internaționale circulă și în limba română în forma originală. Se creează uneori o concurență între abrevierile intrate în limba română pe căi diferite: NATO – prin engleză și OTAN – prin franceză. Prin sigle, limba română își consolidează sistemul de abrevieri, care nu diferă de cele din limbile de circulație internațională.

         Lucrarea de față se constituie ca un studiu al abrevierilor din Uniunea Europeană, având la bază diverse aspecte: categorii onomasiologice, structura și citirea siglelor, frecvența și exemple din presă.

         Delimitarea obiectului de studiu s-a întemeiat pe necesitatea cunoașterii abrevieriilor utilizate în Uniunea Europeană, urmare a pătrundării masive în lexicul românesc în ultimul deceniu al secolului al XX-lea a acestei categorii de cuvinte, fie prin creații interne – cu sau fără model străin –  fie prin împrumuturi.

         Rezumând teza noastră, am vrea să subliniem că rolul abrevierilor este de a realiza economia în limbă sub toate aspectele ei, de a fi practice în uz. Ca semne lingvistice, ele sunt folosite de subiecții vorbitori în intenția de a semnifica ceva. Abrevierile au apărut de curând în limbajul oral și scris. Situația sociopolitică și economică a Uniunii Europeene a impus crearea limbajului codat cu ajutorul siglelor care ar trebui să fie cunoscute de membrii țărilor Uniunii Europene și nu numai de ei. Siglele fac referințe la  instituții de decizie, autorități de control legislativ și administrativ, organisme și instrumente financiare, politica Uniunii Europene în diferite domenii.

           Limbajul specific Uniniunii Europene conține sigle de origine străine, în special franceză și engleză și sigle create în limba română. Cunoașterea semnificației lor este necesară pentru a se comunica în Uniunea Europeană.



[1] Baza de date este utilizată de serviciile de traducere ale instituțiilor europene încă din 2005

[2] Europa - știri UE, ec. Europa.eu/Romania/news/press_centre/press_releases/070628_01_ro.htm

[3] Vezi Le Petit Larousse en couleurs, 1995, nouvelle édition, s.v. abréger, abréviation.

[4] Vezi Academia Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, 1996, Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), ed. a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic.

[5] Vezi Jean Dubois, Mathée Giacomo, Louis Guespin, Christine Marcellesi, Jean-Baptiste Marcellesi, Jean-Pierre Mével, Dictionnaire de linguistique, Paris, 1973, s.v. abréviation.

[6] Vezi Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, Dicționar general de științe. Științe ale limbii (DGȘL), București, EȘ, 1997, s.v. abreviere.

[7] Onomasiologie - Ramură a lingvisticii care studiază mijloacele folosite de una sau de mai multe limbi pentru a exprima o anumită noțiune. (DEX)

 

 

Bibliografie selectivă

 

1. Academia Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”(1998). Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), ed. A II-a, București, Editura Univers Enciclopedic.

2. Barbu, Marian (1993). Dicționar de citate și locuțiuni străine, București, Editura Enciclopedică Română.

3. Bidu-Vrănceanu, Angela, Călărașu, Cristina, Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaș (1997). Dicționar general de științe. Științe ale limbii (DGȘL), București, EȘ.

4. Ciobanu, Elena, Popescu-Marin, Magdalena, Păun, Maria, Ștefănescu-Goangă, Zizi (1995). Dicționar practic al limbii române explicativ, etimologic, frazeologic și enciclopedic cu o listă de simboluri și abrevieri, București, Editura Floarea Darurilor,.

4. Constantinescu, N.A (1963). Dicționar onomastic românesc, București, EA RPR.

5. Dubois, Jean, Giacomo, Mathée, Guespin, Louis, Marcellesi, Christiane, Marcellesi, Jean-Baptiste, Mével, Jean-Pierre (1973). Dictionnaire de linguistique, Paris.

6. Dumitrescu, Florica (1997). Dicționar de cuvinte recente (DCR), ed.I, București, Editura Albatros, 1982; ed.a II-a, București, Editura Logos.

7. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), 2005, București, Editura Univers Enciclopedic.

8. Enciclopedia Uniunii europene (coord. Luciana-Alexandra Ghica), 2007, București, Editura Meronia.

9. Le Petit Larousse en couleurs (1995), nouvelle édition.

11. Marinescu, Mihaela, Popa, Marius (2007) Mic dicționar de termeni internaționali intrați în uzul limbii române, București, Editura Vremea.

12. Pană, Mihaela; Dindelegan, Gabriela (1997). Dicționar general de științe. Științe ale limbii (DGȘL), București, EȘ.

13. Pitiriciu, Silvia, Abrevierile în limba română (2000). Craiova, Editura Sitech.

14. Pitiriciu, Silvia, Topală, Dragoș Vlad (1998) Dicționar de abrevieri și simboluri (DAS), București, Ed. ALL Educational.

15. Sala, Marius, Vintilă-Rădulescu, Ioana (2001), Limbile Europei, București, Editura Univers Enciclopedic.

Adrese internet (motor de căutare: WWW.GOOGLE.COM):

http://europa.eu/abc/12lessons/index_ro.htm

http://europa.eu/romania/news/press_centre/press_releases/070628_01_ro.htm

http://www.ena.lu/

http://ec.europa.eu/publications/booklets/eu_documentation/06/pl.pdf

http://www.avrupa.info.tr/Files/File/Publications-2006/brochures/en-HowEUWorks.pdf